Pasãre de plumb Urãsc mai mult cu fiecare zi, Pãmântul care m-ar strivi ... Iar sus de tot, departe ca un vis E cerul încã mie-nchis. Dar vai de gândul ce mi-am pus Cu cât încerc sã mã ridic mai sus De înãltime nesãtul, Cu-atât îmi pare-apoi cã nu-i destul Cã nu-i destul ... Si mã cheamã, si mã cheamã ... Eu nu-s decãt o pasãre de plumb Nãscut din oul lui Columb Sub mine-i doar un gol ametitor, Si stau sã cad si mã-nfior Aproape de necunoscut, Un pui de pasãre de plumb pierdut Scãpat în cerul necuprins Ce bine încã nu-i la zbor deprins La zbor deprins Si mie teamã ...