Sârbă Ciobănească

Pe coclauri depărtate
Un copil sărac şedea
ŞI-şI grijea de oi şI capre
ŞI-nciudat la-ai lui urla

Tată, şI mămucă dragă
Nu m-aţI întrebat de vreau
Să sălăşluiesc în lume
Să grijesc de oi să stau!

MăI. Voi pleca departe
Peste munte şI câmpie
Io doresc să cânt, şI-n şoapte
Vântu’ inima-mi învie

Fiule, ce-ţI veni?
Haide, nu mai aiuri!
Vezi că-I greu, hai, dă-ne-o mână
Coace-ţI mintea ta nebună!

Tată, şI mămucă dragă
Nu m-aţI întrebat de vreau
Să sălăşluiesc în lume
Să grijesc de oi să stau!

MăI. Voi pleca departe
Peste munte şI câmpie
Io doresc să cânt, şI-n şoapte
Vântu’ inima-mi învie

ŞI plecă flăcăul către munte
Să-şI facă veacul
Printre lighioane
Prin piscuri reci
ŞI glas de fluier
Se preschimbă în zgriminţieş

Rău prin furtuni şI grindini
Se căli, sihastru
Grai deprins de munte
Grai de lup în sânge
Grai de vânt îşI leagănă mâna
Pe nouri, pe cer!